Romania din Spania

Votantii din diaspora – cetateni "de rangul doi" care finanteaza economia

Joi, 10 decembrie 2009 Sursa: Romania Libera Autor: Romania Libera

» Cele 146.876 de voturi valabile exprimate de cetatenii romani la sectiile de votare din strainatate – 115.831 pentru Basescu si 31.045 pentru Mircea Geoana – au devenit un "mar al discordiei" al turului II al alegerilor prezidentiale.

» Unii social-democrati, nemultumiti de rezultat, incearca sa minimalizeze rolul diasporei in deciziile concrete care ii privesc pe cei din tara.

Pe fondul nemultumirii provocate de victoria stransa a lui Traian Basescu, mai multe comentarii favorabile PSD au incercat sa acrediteze ideea ca cetatenii romani care voteaza din strainatate o fac intr-o oarecare necunostinta de cauza, nefiind afectati direct de politicile autoritatilor de la Bucuresti. Astfel, intr-o enumerare de critici la adresa modului in care s-au desfasurat alegerile, Adrian Nastase a scris pe blogul sau ca astfel de argumente sunt valide si ca, nefiind "afectati direct de reglementari, de taxe, de impozite, chiar si de o viziune sau alta asupra viitorului", "votul lor ar trebui sa aiba o greutate mai mica" si ca "se impune, in viitor, o dezbatere pe acest subiect". Criticilor unei astfel de pozitii li s-a raliat ieri seara si presedintele in exercitiu, Traian Basescu, care a atras atentia ca romanii din afara trebuie tratati cu tot respectul, pentru ca au acoperit deficitul de cont curent cu banii pe care i-au trimis acasa in ultimii cinci ani.

"As aduce aminte celor infierbantati de dispute politice ca acestor oameni le datoreaza faptul ca, in ultimii cinci ani, cu banii pe care i-au trimis acasa, 5, 6, 7 miliarde in ultimul an , in 2008, au acoperit deficitul de cont curent generat de faptul ca noi, aici acasa, am consumat mai mult decat am produs ", a spus Traian Basescu in prima sa aparitie la Cotroceni dupa alegeri. El a accentuat ca demersul de contestare a alegerilor este "legal, constitutional", dar ca el trebuie sa se desfasoare corect, "in limita decentei si cu mult calm". Membri ai societatii civile au relatat pentru Romania libera cum s-ar explica prezenta masiva la vot a romanilor din strainatate, cum s-ar putea imbunatati procesul de votare din sectiile din diaspora si de ce este gresita catalogarea romanilor din strainatate drept cetateni de rangul doi.

"Sectiile din diaspora nu au fost problematice" Asociatia "Pro Democratia" a avut doar cinci observatori la sectiile de votare din strainatate (trei in Paris, unul in Republica Moldova, unul la Cairo si unul in Italia), pentru ca acestea nu au trezit suspiciuni de frauda. "Nu am facut o recrutare pentru observatori in afara tarii, nu s-a pus niciodata problema ca sectiile din afara tarii sa fie problematice. Chiar si la aceste alegeri, ele au fost hotaratoare, dar nu stiu in ce masura au fost probleme reale la sectiile din strainatate. stiu ca a fost o diferenta foarte mare intre candidati si ca se contesta, dar nu vad probe", a spus Irina Bujder, director adjunct al Asociatiei "Pro Democratia".

Legea electorala spune ca fiecare birou al sectiilor de votare din strainatate este constituit dintr-un presedinte desemnat de seful reprezentantei diplomatice si din doi pana la sase reprezentanti ai partidelor politice care au propus candidatii. "Trebuie verificat in ce sectii de votare din strainatate PSD a avut reprezentanti. Daca un partid nu isi desemneaza reprezentant, inseamna ca are incredere in procesul electoral", a precizat reprezentantul Pro Democratia. Adrian Moraru, director adjunct al Institutului pentru Politici Publice, aduce acelasi argument: "Din cate stiu, atat PSD, cat si PDL au avut astfel de membri. Nu stiu daca au fost si in Vietnam, unde au votat cinci persoane, dar in Italia , Spania, SUA, Republica Moldova au fost cu siguranta".

"O aberatie nedemocratica" Cat despre pozitiile celor care au afirmat ca votul cetatenilor din strainatate n-ar merita sa aiba o prea mare greutate, ei nefiind platitori de taxe si impozite in Romania si neavand o perceptie prea fidela a realitatilor de aici, Adrian Moraru sustine ca e convins ca, in conditiile in care rezultatul ar fi fost altul, aceste voci ar fi avut o alta parere. "Daca ar fi votat pentru Mircea Geoana, sunt convins ca ar fi fost considerati cetatenii ideali, salvatorii democratiei romanesti." si reprezentantul Pro Democratia considera "o aberatie nedemocratica" sugestia potrivit careia votul romanilor din afara tarii ar trebui sa cantareasca mai putin. "Nu putem spune ca cetatenii romani plecati din Romania, dar care-si pastreaza cetatenia, sunt cetateni de rang doi. O asemenea afirmatie nu se incadreaza in ideile democratice. Se poate spune ca sunt deconectati de la realitatile Romaniei prezente, dar si in Romania sunt oameni mai putin informati. Dar ideea ca votul lor ar trebui sa conteze mai putin sau nu ar trebui sa conteze deloc este o aberatie nedemocratica." In urma criticilor, Adrian Nastase a revenit cu precizarea ca n-a pledat niciodata pentru interzicerea dreptului la vot pentru cetatenii romani din strainatate si ca a fost gresit inteles.

Mobilizati de rezultate partiale afisate pe internet

Pentru reprezentantul Asociatiei "Pro Democratia" nu este o surpriza votul masiv in favoarea lui Traian Basescu, pentru ca aceasta a fost tendinta scrutinelor anterioare. In ce priveste prezenta in numar mare la vot a celor din diaspora, Irina Bujder crede ca votantii din strainatate au fost mobilizati de exit-poll-ul de la ora 21.00 si de cele intermediare din timpul zilei: "In ciuda faptului ca legea nu permite, pe internet apar rezultate intermediare ale exit-poll-urilor, ceea ce nu e in regula. Romanii din afara sunt conectati la stirile din tara prin internet, prin urmare sunt cei mai expusi la astfel de cifre". In ciuda suplimentarii numarului sectiilor de votare din diaspora, romanii din afara tarii au stat la cozi interminabile, in unele cazuri. Singura solutie pentru aceasta problema este introducerea votului electronic sau a celui prin corespondenta, considera reprezentantul Pro Democratia: "N-ar mai fi nevoie sa fii la domiciliu si dispare problema sectiilor speciale. In masura in care sunt bine securizate, nu apar probleme". Votul prin corespondenta este o solutie si pentru Adrian Moraru, director adjunct al Institutului pentru Politici Publice. Acesta sustine ca Legea electorala modificata nu aduce nimic nou referitor la sistemul de vot pentru diaspora, doar ca de data aceasta au existat, din punct de vedere administrativ, mai multe sectii de votare. Singurul punct slab pe care Moraru il gaseste la acest sistem ar fi lipsa votului prin corespondenta. "Punctul slab este faptul ca nu exista o metoda de vot prin corespondenta, ca sa nu avem doar 100.000 de oameni care voteaza, ci poate un milion."

Joi, 10 decembrie 2009 Sursa: Gandul Autor: Cristian Tudor POPESCU

"Ăştia stau prin America, prin Spania , prin Italia, nu în Românica, şi ni-l pun nouă pe Băsescu preşedinte. De ce nu se întorc în ţară, dacă le place aşa de mult cu Băsescu?"

Cam aşa s-au manifestat nişte militanţi mediatici antiBăsescu pornind de la "pricina" fabricată ad hoc pentru victoria actualului preşedinte: diaspora. Din punct de vedere logic, o prostie floridă: pe Băsescu l-au făcut preşedinte cei peste 5 milioane de români din România care l-au votat, nu cele câteva zeci de mii de voturi din străinătate.

Din punct de vedere moral, această atitudine faţă de emigraţie îşi are rădăcina în propaganda ceauşistă cu privire la "transfugi". Cei care nu se mai întorceau din străinătate erau decretaţi drept "trădători de ţară", un fel de ciumaţi cu care a păstra legături era o vină gravă, trecută la dosar ("un unchi în SUA , o prietenă în Refege").

Când reveneau în vizită în ţară, erau urmăriţi pas cu pas, ca nişte spioni paraşutaţi. Li se confiscau casele, care erau repartizate unor tovarăşi juşti, Ceauşescu a vrut la un moment dat să-i pună să-şi plătească studiile dacă voiau să plece din ţară. "Transfugul" era un român inferior, de fapt nici nu mai era român.

Imediat după '89, propaganda ceauşistă s-a convertit în "salamul cu soia" pe care diaspora ar fi ratat ocazia să-l mănânce împreună cu "băştinaşii" în crâncenii ani '80. Acum, dispreţul rezidenţilor faţă de ei e pus în cuvântul "căpşunari", care-i cuprinde, de pildă, şi pe specialiştii în computere.