Trimis de admin la Sâm, 28/06/2008 - 19:39.
El avance del Padrón Municipal hecho público la semana pasada constata una realidad: el número de ciudadanos rumanos afincados en España se ha disparado. En 2007, aumentaron en 201.948 personas hasta las 728.967, lo que convierte a este colectivo de extranjeros en el más numeroso, situándose por vez primera por delante de los marroquíes. Pues bien, el plan para promover el retorno voluntario de los inmigrantes parados que ha ideado el ministro de Trabajo, Celestino Corbacho, y que ya ha recibido la luz verde del Consejo de Ministros, no será de aplicación para los rumanos, lo que limita de forma considerable los efectos prácticos de la medida.
El Ministerio ha restringido la iniciativa -que permitirá capitalizar el subsidio de desempleo y percibirlo en dos plazos, a cambio de renunciar a permisos de residencia y trabajo y no volver a España durante tres años- a los inmigrantes extracomunitarios de los países que tengan convenio con la Seguridad Social. Unos condicionantes que excluyen a Rumanía y que harán que la medida sea meramente cosmética y apenas afecte a un 15% de los 100.000 desempleados contabilizados por los servicios de empleo susceptibles de acogerse a la propuesta. En suma, 15.000 personas, según cálculos efectuados por el propio ministro.
“Rumanos y búlgaros tienen derechos de movilidad tras la entrada de estos países en la Unión Europea”, que se produjo el 1 de enero de 2007, se justifica Corbacho para explicar la exclusión de estas nacionalidades de su plan de retorno voluntario. Sin embargo, con la moratoria de dos años decretada entonces por miedo a que el mercado laboral se desequilibrara por la entrada masiva de rumanos y búlgaros. Los nacionales de estos países que llegan a España y quieren trabajar deben cumplir prácticamente los mismos requisitos que los inmigrantes de países ajenos a la UE. El Ejecutivo aún no se ha pronunciado con claridad respecto al levantamiento de la moratoria.
Seguimiento laboral
Miguel Fonda Stefanescu, presidente de la Federación de Asociaciones de Rumanos en España (Fedrom), aseguró a este periódico que “Rumanía es un país que ha tenido en los últimos años tasas de crecimiento del 5% y el 6% y que puede tener en breve, con la ayuda de los fondos europeos que va a recibir, un nivel de vida parejo al de España”. En este sentido, aseguró que la medida podría tener sentido para un colectivo como el rumano “si estuviese acompañada de itinerarios laborales y un seguimiento de las personas que vuelven a sus países. Entonces, se podría ver como un proceso de reubicación”.
Los datos de afiliados extranjeros a la Seguridad Social constatan cómo los rumanos son lo que tienen mayor presencia de entre los países de la Unión Europea, con 264.278, de los que 161.529 están inscritos en el Régimen General y 48.539 son autónomos. Es el colectivo de extranjeros con mayor número de emprendedores. No existe ese escenario en el caso de marroquíes y ecuatorianos, los otros dos colectivos más numerosos. De los 283.795 marroquíes afiliados, sólo 14.463 son autónomos; de los 257.208 ecuatorianos, apenas 6.665.
Según los datos que maneja la Organización Internacional de las Migraciones (OIM), sólo 95 inmigrantes se fueron de España en el último año y medio con un proyecto de reintegración, esto, es para montar un negocio. De hecho, sólo 1.327 extranjeros se acogieron a alguno de los cuatro programas lanzados por esta institución para facilitar el retorno voluntario. Una encuesta reciente del Instituto Nacional de Estadística (INE) refleja que, de momento, el regreso a su país de origen no es contemplado por los inmigrantes: hasta un 81,2% tiene intención de traer a su familia a España y sólo un 7,7% no piensa en la reagrupación familiar.
[Fuente/Sursa: cotizalia.com]
Căpşunarii loviţi
Căpşunarii loviţi de„criza spaniolă“ fug cu creditorii după ei
Marţi, 01 iulie 2008 Autor: Caterina NICOLAE
http://www.gandul.info/societatea/capsunarii-loviti-de-criza-spaniola-fug-cu-creditorii-dupa-ei.html?3932;2749074
Băncile îi caută cu disperare pe cei care au dispărut pur şi simplu
„Există cazuri în care românii s-au dus la banca la care aveau creditul, au lăsat cheile apartamentului pe masă şi au plecat“, spune Angela Plăcsintar, preşedinta Asociaţiei Imigranţilor din Ţările Estice
Criza imobiliară din Spania şi reducerea locurilor de muncă, în special în construcţii, i-au prins pe conaţionali într-o capcană. Românii care cu 2-3 ani în urmă aveau o slujbă bine plătită au contractat credite pentru a-şi cumpăra o casă în Spania. Acum au intrat în şomaj, preţul caselor a căzut, iar ei au rămas agăţaţi de rate. Unii au ales să fugă pur şi simplu, lăsând băncile să-i caute cu disperare. „Am primit telefoane de la bănci, să-i ajutăm să caute câţiva români care aveau credite şi au dispărut.
Funcţionarii băncilor presupuneau că s-ar fi întors în România şi ne rugau să le căutăm familiile. Le-am recomandat să ia legătura cu ambasada, pentru că noi nici nu vrem, nici nu putem să facem pe detectivii”, povesteşte Gheorghe Găinar, preşedintele Asociaţiei Culturale de Integrare şi Ajutor a Românilor din Alcala de Henares. Alţii şi-au asumat faptul că nu pot să plătească şi sunt dispuşi să piardă ratele deja achitate, numai să poată plasa cuiva ipoteca.
„Există cazuri în care românii s-au dus la banca la care aveau creditul, au lăsat cheile apartamentului pe masă şi-au plecat. Ştiu asta de la funcţionarii în faţa cărora au fost trântite cheile. Este o situaţie nemaiîntâlnită în Spania şi toată lumea aşteaptă ca guvernul să facă ceva”, spune Angela Plăcsintar, preşedinta Asociaţiei Imigranţilor din Ţările Estice. Văzând că nu este chip să îşi vândă casele la preţul la care le-au cumpărat, mulţi români sunt dispuşi să renunţe la ratele pe care le-au achitat deja, numai să găsească pe careva să le preia ipoteca.
“Pe cei care au venit la mine i-am sfătuit să nu se mai cramponeze de banii pe care i-au dat deja. Să gândească aşa: «Dacă aţi fi stat cu chirie aţi fi plătit vreo 500 de euro pe lună. Atât aţi plătit şi la bancă pentru creditul luat, deci ziceţi şi voi c-aţi stat cu chirie şi gata». Mulţi gândeau deja astfel când au ajuns la mine şi se plângeau că nici aşa nu găsesc cumpărător”, spune Plăcsintar.
O soluţie disperată: casa scoasă la loterie
Un caz inedit, intens mediatizat de televiziunile spaniole, le-a mărit şi mai mult disperarea: o casă contra 5 euro. Un spaniol ajuns şomer a încercat să-şi vândă apartamentul, pentru că nu mai avea cum să plătească ratele, dar, cum n-a găsit cumpărător, s-a gândit să o „scoată” la loterie. A tipărit 64.000 de bilete, a câte 5 euro fiecare, şi le-a scos pe piaţă făcându-şi următorul calcul: el câştigă din vânzarea biletelor exact banii pe care îi datorează băncii, iar cumpărătorii biletelor – dacă nu câştigă n-au pierdut mare lucru, dacă câştigă s-au ales cu o proprietate chilipir. Ideea n-a încântat deloc autorităţile spaniole, care au oprit loteria.
Ar munci în România şi pe 300-400 de euro
„Guvernul român nu reuşeşte să atragă oamenii care stau aici, pentru că nu le oferă nimic concret. La bursa de la Castellon, de pildă, n-a fost nici o ofertă clară: un contract sau măcar un precontract de muncă în care să se specifice clar salariul şi condiţiile oferite. Angajatorii au spus că şi-ar dori oameni calificaţi şi că nu-i pot angaja aşa, pe vorbe, fără să demonstreze ce ştiu şi ce pot. Le-am oferit noi un spaţiu unde ar putea face probe de lucru, dar până acum nu ne-a contactat nimeni”, explică Plăcsintar.
La organizaţia pe care o conduce vin români care se bucură de ajutorul de 30-40 de euro oferit celor care se întorc acasă. Guvernul român n-a contribuit însă nici măcar cu un cent la aceste fonduri. „Sunt oameni care ar accepta să se întoarcă şi pe un salariu de 300-400 de euro, dar trebuie ajutaţi. Noi, de pildă, am trimis pe vremea când România nu era membră a UE zeci de oameni acasă, ajutându-i doar cu banii pentru autocar. Am sperat că vreo autoritate, ori spaniolă, ori română, va aprecia şi apoi va susţine proiectul. Am rămas cu 20.000 de euro credit luat în nume personal”, oftează Plăcsintar.
Integrarea în UE a tăiat banii de întoarcere
După ce românii şi-au pierdut orice speranţă de la guvernul nostru, au primit şi o lovitură din partea guvernului spaniol. Presa a mediatizat o propunere legislativă care ar fi dat imigranţilor posibilitatea de a-şi achita o parte din datorii şi a se întoarce în ţară: plata indemnizaţiei de şomaj (în medie, circa 1.000 de euro/lună) primită cumulat pe trei ani, împărţită în două tranşe – 40% la plecarea din Spania şi 60% la restabilirea în ţara de origine.
Binînţeles, condiţia pentru a primi aceşti bani era timp de cel puţin trei ani imigrantul beneficiar să nu se mai întoarcă din ţară. Dar, de la propunerea legislativă la forma finală a legii, românii au fost scoşi din calcul pe motiv că sunt cetăţeni comunitari.