Romania din Spania

Bine sfatuit la vreme de rastriste de catre sihas­trul Daniil din Voronet, Stefan cel Mare hotaraste, drept multumire, inaltarea unei manastiri care sa fie sfant loc de rugaciune.
Aici exista un schit de lemn, unde, conform traditiei, a trait Daniil Sihastrul caruia domnul, la ceas de cumpana in timpul luptelor cu turcii, i-a cerut sfat si ajutor.

Cercetarile recente arata ca Daniil nu a fost o figura legendara ci o personali­tate istorica reala.

Printre pietrele funerare de la Voronet se afla si o lespede cu inscriptia: "Acest mormant este al parintelui nostru David, ca schimnic Daniil". O prima atestare documentara a Manastirii Voronet este 22 ianuarie 1472, cand Stefan cel Mare dadea calugarilor - in frunte cu egumenul Misail - scutire de vama pentru doua maji de peste care vor fi aduse de la Chilia sau din alta parte. in locul vechiului schit de lemn, Stefan voda a ridicat actuala biserica, cu hramul Sfantul Gheorghe. Pisania bisericii arata ca lucrarile de constructie au durat mai putin de patru luni, de la 26 mai pana la 14 septembrie 1488. Mitropolitii Teofan I si Grigorie Rosea s-au ingrijit de pictarea ei in exterior, cel din urma adaugandu-i si un pridvor.

Este o biserica de dimensiuni reduse (25,5 m lungime fara pridvor, 7,7 m lungimea naosului si pronaosului, 10,5 m in dreptul absidelor later­ale). inca de la inceput manastirea a fost binecuvantata de calugari cu aleasa viata duhovniceasca, in vremea Sf. Cuvios Daniil Sihas­trul fiind o adevarata lavra a isihasmului roma­nesc. Manastirea Voronet s-a bucurat de privilegii din partea ctitorului (trei sate, mori, prisaci, vii) nu insa de amploarea celor de la Neamt, Bistrita sau Putna.

Naosul si altarul pastreaza ansamblul icono­grafic din vremea lui Stefan cel Mare; bine adap­tat spatiului, armonios, cu personaje impunatoare, oranduire scenica mai putin obisnuita in Moldova (Patimile lui lisus, in naos), compozitii neintrecute prin sobri etate, vigoarea gesturilor si formelor (Intrarea in Ierusalim, Rugaciunea de pe Muntele maslinilor, in conca), elemente ce vadesc apropierea de mediul real, patetic uman (Coborarea de pe cruce, Sfantul Teodor, Tabloul votiv). Pictura pronaosului, ulterioara, alterneaza ornamente si figuri ce vor sa faca parca legatura cu exteriorul, trecand totusi prin pridvor unde Calendarul bisericii, dar mai ales Sfantul llie, se bucura de o prospetime stangace cu nota de umor anuntatoare cumva a icoanelor pe sticla transilvanene (sec. XVIII-XIX).

Pictura exterioara se datoreaza aceluiasi Grigorie Rosea, eruditul teolog care a urmarit personal realizarea operei calugarilor-zugravi anonimi. Rezultatul a fost exceptional: Judecata de Apoi ocupa tot peretele ele apus intr-o uriasa compozitie pe cinci registre, unica in arta orien­tului crestin; specialistii o considera, prin amp­loare, stiinta efectului decorativ si stralucirea policromiei,' superioara compozitiilor de la Athos si celor de la Camposanto (Pisa), demna de a fi alaturata Capelei Sixtine din Roma, mozaicurilor geamiei Kahrie (Istanbul), imaginilor de la San Marco (Venetia), din Siena, Assisi, Orvieto. Origi­nalitatea artistului consta si in curajul sau de a introduce in scena instrumente muzicale moldovenesti (bucium, cobza), peisaj local, stegare, vesminte populare - totul pe un fond albastru ce a nascut sintagma albastru de Voronet egala verdelui Veronese si rosului Titzian. Peretele de sud este ocupat de Arborele lui lesei (un "covor oriental" apreciaza cunoscatorii) si filozofi antici, portrete socotite capodopere. Langa intrare sunt chipurile fauritorilor istoriei manastiresti: Sf. Daniil Sihastrul si Mitropolitul Grigorie Rosea. Pe abside, conform regulei impamantenite, Cinul aduna zeci de figuri intr-un adevarat alai. Pe cat a mai ramas din peretele nordic nespalat de ploi, Adam ara, Eva toarce lana (Facerea lumii), in vreme ce Zapisul lui Adam si Vamile vazduhului inseamna de fapt legende folclorice.orma initiala a bisericii mai poate fi vazuta in tabloul votiv; asezata pe un soclu de piatra, cu turla inaltata pe o baza patrata pentru a-i accentua zveltetea, elanul catre inaltime. Exonarthexul i-a fost'adaugat in 1547 la initiativa mitropolitului Grigorie Rosea, considerat al doilea ctitor al bisericii.

Este o biserica de dimensiuni reduse (25,5 m lungime fara pridvor, 7,7 m lungimea naosului si pronaosului, 10,5 m in dreptul absidelor later­ale). Asa cum se infatiseaza astazi, Voronetul reprezinta unul dintre primele monumente moldovenesti creatoare de stil propriu, sinteza originala de elemente bizantine (plan treflat cu turla pe naos), gotice (tendinta de elansare a edificiului, arcurile frante la chenarele usilor si ferestrelor, prezenta contraforturilor) si strict autohtone (turla pe' patru arcuri si baza stelata, ocnite sub cornisa, arcade oarbe la abside, friza de discuri smaltuite). Jilturile si o parte din strane apartin secolului al XVI-lea. Daruite de Stefan cel Mare si trase cu mestesug, doua clopote evoca numele marelui voievod.Viata monahala s-a intrerupt in anul 1785 dupa anex­area Bucovinei la Imperiul Habsburgic si s-a reluat la 1 aprilie 1991, de data aceasta cu obste de calugarite sub staretia Stavroforei Irina Pantescu. Tanara obste se straduieste sa imbine armonios rugaciunea cu munca in gospodarie, in camp, in atelierul de pictura si indrumarea vizitatorilor. Expresie artistica a dreptei credinte, a rafina­mentului si gustului pentru frumos, Manastirea Voronet indeamna la reculegere, incanta inima si mintea privitorului ce ajunge la noi din toate SFANTA MANASTIRE VORONET.

Cu voia Bunului Dumnezeu, cu rugaciunile Sf. Cuvios Daniil Sihastrul si prin osardia Biencredin- dosului Voievod Stefan cel Mare si Sfant s-a inaltat, din 26 mai pana in 14 septembrie 1488, Manastirea Voronet cu hramul Sf. Mare Mucenic Gheorghe.

In 1547 i s-a adaugat pridvorul si i s-a facut pictura exterioara sub privegherea Mitropolitului Grigorie Rosca, ce se odihneste in pridvor: Inca de la inceput Manastirea a fost binecuvan­tata cu calugari cu aleasa viata duhovniceasca, in vreamea Sf. Cuvios Daniit Sihastrul fiind o adevarata lavra a isihasmului romanesc. Viata monahala s-a intrerupt in anul 1785 dupa anex­area Bucovinei la Imperiul Habsburgic si s-a reluat in anul 1991, de data aceasta cu obste de calugarite sub staretia Stavroforei Irina Pantescu. Tanara obste se straduieste sa imbine aromnios rugaciunea cu munca in gospodarie, in camp, in atelierul de pictura si in indrumarea vizitatorilor:

Manastirea Voronet este socotita "Capela Sixtina a Orientului" pentru marea fresca de pe fatada de vest, numita "Judecata de apoi". De asemenea "albastrul de Voronet" este considerat de special­isti ca unic in lume si cunoscut ca rosul lui Rubes sau verdele lui Veronese. Pe fondul albastru este prezentat "Arborele lui lesei" sau Genealogia Mantuitorului nostru lisus Hristos iar pe coloane sunt pictati filozofii greco-latini. Sunt cautati cu privirea Aristotel si Platon iar pe absida laterala retine atentia "chipul ascetic al Sf. Onufirie".

In stanga usii de la intrare este zugravit chipul aureolat al Sf. Cuvios Daniil Sihastrul. Deasupra usii strajuieste Icoana "Deisis". Mantuitorul nostru lisus Hristos, Judecatorul Atotdrept, priveste cercetator pe toti cei care trec pragul Bisericii noastre; in dreapta si in stanga Sa, Maica Domnu­lui si Sf. loan Botezatorul mijlocesc milostivirea pentru noi, oamenii. Pe contrafort este pictat SF. Mare Mucenic Gheorghe, patronul Manastirii noastre, iar pe primele randuri ale acestui ansam­blu de pictura, sus, "Acatistul Sf. Nicolae" si mai jos, "Acatistul Sf. loan cel Nou de la Suceava". In pridvor pictura reprezinta calendarul crestin-ortodox, iar pe multe Icoane se vad nume si zgari­eturi, semne ale celor 206 ani de pustiire. Deasu­pra usii de la intrare, in pronaous, se afla o mununata Icoana - "Dulcea imbratisare" si mai sus inscriptia in piatra ce precizeaza numele ctitoru­lui si timpul inaltarii Manastirii.

In pronaos se afla, strajuit de o candela aprinsa, mormantul Sf. Cuvios Daniil Sihastrul, ce a fost primul staret al Manastirii. Tabloul votiv, al intemeietorului, se afla in naos. Maria Sa, Stefan cel Mare si Sfant, pictat in anul 1496 impreuna cu Doamna Maria-Voichita si Bogdan mostenitorul inchina, prin mijlocirea Sf. Mare Mucenic Gheorghe, Manastirea aceasta Mantuitorului nostru lisus Hristos pentru a-i multumi ca l-a ajutat in lupta impotriva cotropi­torilor turci.

Privind tabloul votiv si ascultand clopotele daruite de voievod Manastirii inca de la intemei-ere, clopote ce trase de vietuitoarele noastre tinere cheama de peste veacuri numele ctitoru­lui: "Stefan-Voda, Stefan-Voda" ca intr-o vesnica pomenire, ne simtim legati prin fire nevazute de inaintasii nostri. Valoroasa artistic este catapeteasma din lemn de tisa, aurit, usile imparatesti fiind o adevarata capodopera de sculptura in lemn. De mare pret este tronul Mitropolitului Grigorie Rosca si nadajduim ca va reveni acasa tronul original al Mariei-Sale, cel din Biserica fiind o copie distonand cu piesele vechi.

Pictura din naos si din Sf. Altar, obosita de fumul lumanarilor sutelor de ani, asteapta restaurarea. Dupa primele probe de curatire facute de special­isti se zaresc culorile originale bine conservate. Aceasta lucraea minutioasa si costisitoare se va face din donatiile statului nostru roman si din micile donatii ale turistilor si inchinatorilor romani si straini care iubesc Voronetul.

Expresia artistica a dreptei noastre credinte, a rafinamentului si gustului pentru frumos a neamului nostru, Sf. Manastire Voronet indeamna la reculegere si incanta inima si mintea privitoru­lui ce ajunge la noi din toate colturile lumii. Iara, Stefan-voda, mergand de la cetatea Neam­tului in sus pre Moldova, au marsu pe la Voronet, unde traie un parinte sihastru, pre nume Daniil, si tatand Stefan-voda in usa sihastrului sa-i descuie, au raspunsu sihastrul sa astepte Stefan-voda afara pana ce si-a istovit ruga. Si dupa ce si-au istovit sihastrul ruga, l-au chemat in chilie pre Stefan-voda si s-au ispovedit Stefan-voda la dansul. Si au intrebat Stefan-voda pre sihastru ce va mai face, ca nu poate sa sa mai bata cu turcii: inchina-va tara la turic, sau ba? Iar sihastrul a zis sa nu o inchine, ca razboiul este a lui, numai, dupa ce va izbandi, sa faca manastire acolo, in numele Sfantului Gehorghe, sa fie hramul biseri­cii.
.