Romania din Spania

Emilio Calatayud Pérez es un campechano Juez de Menores de Granada. Con un verbo demoledor, este padre de familia da una lección magistral sobre lo que implica tener hijos. No cometas el error de no ver este vídeo:

Film socant. Mineriada din 1990.

Mai jos un articol din EVZ.

Mineriada din 13-15 iunie 1990, care a pus capat Fenomenului „Piata Universitatii” - o manifestatie maraton, de 53 de zile, impotriva comunismului -, a fost cea mai sangeroasa dintre cele patru mineriade de dupa Revolutie.

Numai ca, pe data de 13, in subsolurile Televiziunii Romane - condusa atunci de Razvan Theodorescu - s-au petrecut lucruri ce par a fi facut parte din planul diversionist al celor proaspat alesi in fruntea tarii.

Imagini surprinse de cameramani in subsolul TVR ne-au fost puse la dispozitie de Marin Stoica, unul dintre participanti. Filmul e socant: pompierii sting un incendiu inexistent, zvonistica e in floare, oameni disperati si nauciti, plini de sange, cu fetele stalcite in bataie, interogatorii securistice.

Frontul Salvarii isi cauta salvarea

Ion Iliescu castigase alegerile din 20 mai cu 85% din voturi, Frontul Salvarii Nationale avea 66% din voturile pentru parlament, iar prim-ministru fusese numit Petre Roman.

Catre sfarsitul lunii mai, din Piata se retrasesera oficial toate formatiunile protestatare, ramasesera doar cei 20 de grevisti ai foamei si vreo 200 de sustinatori de-ai lor, a caror insistenta il deranja pe Iliescu.

Ca sa puna capat protestelor, conducerea tarii a decis sa anihileze opozitia. In valtoarea evenimentelor, putini s-au gandit ca violentele politiei si ale sindicalistilor simpatizanti FSN ar putea face parte dintr-un plan bine pus la punct.

Marian Munteanu „mirosise” diversiunea

Dupa scena cu incendierea autobuzelor, in Piata mai ramasesera grupuri razlete de persoane. „Unii spuneau „hai la politie!”, hai incolo, hai incolo”, isi aminteste Ene.

„Intr-unul dintre grupuri era Doru Maries - l-am descoperit apoi ca era pe statul de plata la „Doi s‘un sfert” - si a zis „Hai la Televiziune!”„. Era in jur de ora 17.00, cand Marian Munteanu, proaspat eliberat din arestul politiei, ii indemna pe oameni, de la balconul Universitatii, sa nu plece nicaieri, ca sunt tot felul de diversiuni.

Totusi, un grup s-a dus la Televiziune si au gasit-o proaspat devastata, povesteste Viorel Ene. „Le-o luasera inainte altii - s-au dat jos din dube, au spart geamuri, au distrus, apoi a venit grupul lui Maries. Au mai aruncat si ei cu pietre, au strigat impotriva lui Iliescu si apoi au inceput arestarile”.

Imagini filmate in seara de 13 iunie la TVR: grupuri de oameni se plimbau prin curtea institutiei. Multi civili, multi politisti. Unii aveau ghioagele pe umar. Inauntrul TVR, o mica limba de foc se zareste pe jos, la capatul unui culoar, si cineva striga ca a luat foc biblioteca.

Timp de 15 minute, prin geamurile sparte, „voluntari” sau pompieri calificati arunca tone de apa pe carti, desi nu iese fum de nicaieri. In film, dupa stingerea incendiului se vad cartile cu paginile albe, curate. Nicaieri scrum, urme de fum ori funingine. „Si atunci, care-a fost treaba?”, se intreaba Marin Stoica.

„A fost o diversiune!” In curtea TVR, dintr-odata, incep bataile. Fug unii de altii, unii dupa altii. Un tanar e atacat, brusc, de un civil, apoi altul si altul. Sunt retinuti si dusi in subsolul televiziunii publice.

Sange si securisme

„De ce, ma, ai aruncat cu sticle incendiare?”, se rasteste o voce taioasa, cu grija sa nu-si arate trupul in cadru. „N-am aruncat, dom’ne, cu nimic”, ridica din sprancene, uluit, un muncitor cu fata brazdata de dare de sange semiuscat. Asa arata toti cei cateva zeci de „retinuti” in subsolul TVR.

„Cum n-ai aruncat, daca eu te-am vazut?” Omul nu-si poate sustine nevinovatia decat din privirea-i speriata. Alt barbat, cu gura plina de sange si fata batucita de bastoane. „Esti din Bucuresti? De ce ai aruncat cu sticle?”, intreaba Vocea.

„N-am aruncat, dom’ne, ne-a adus aicea cu autobuzul, de la FSN”. „Te-am vazut eu, cum n-ai aruncat?” Inevitabil, interogatoriul de tip securist se sfarseste la fel. Copii, femei, barbati, batrani.

Oameni legati cu funii unii de altii, bastoane dupa ceafa, pumni si bate, lesinuri. Fara martori, fara avocati, fara sanse. Unii au ajuns, de acolo, direct la spital, altii au fost dusi in sectii de politie. Altii, putini, au fost „iertati” si lasati sa plece acasa. Ranile nu se mai vad, dar chinurile prin care au trecut le rascolesc inca memoria.

O stire de pe net. In loc ca romanasii (asociatiile romanesti) nostri sa fie neutri (inca nu se stie cine castiga alegerile) se baga in "fata"  ... acest lucru imi aminteste de clasa politica din tara care cauta numai interesul personal nu al celor pe care ii reprezinta. fratilor si aici in diaspora sa ne reprezinte tot "politrucii"? mai bine nu le acordati atentie  ca nu va reprezinta ... sunt lucruri mai importante de facut.

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Romani din Spania impotriva terorismului separatist, alaturi de popularii spanioli  

Sase organizatii neguvernamentale romanesti din Spania au participat sambata, 10 martie, la manifestatia convocata de Partidul Popular din Spania sub emblema SPANIA PENTRU LIBERTATE – ETA NU!

La aceasta manifestatie au fost prezenti peste un milion jumatate de persoane si a avut un traseu de 1,5 kilometri de la Plaza Puerta de Alcal pana la Plaza Crisofor Columb.
Grupul de ONG-uri romanesti a fost compus de catre Comunidad Rumanos en Espana, A Flor de Piel, Union Dacia, Traian, Asociatia artistilor Romani din Spania si ADERE. Din pacat numarul celor prezenti la manifestatie a fost diminuat de catre un montaj contrafacut de FEDROM si ONG-Mostoles pro socialiste, care au organizat o alta intalnire cu caracter culinar. Putem sa acuzam totusi indiferenta compatriotilor nostrii care au demonstrat ca sunt mult mai interesati de butada "la placinte innainte, la razboi inapoi!".
Grupul de manifestanti romani a fost intampinat de catre manifestantii spanioli cu aclamatii, aplauze ovatii ca "Romania Multumim!","Romanii sunt cu noi!".

Romanii din provincia spaniola Castellon de la Plana sunt dezbinati. Si-au facut asociatii, dar se afla intr-o continua defensiva unii fata de ceilalti. Sunt curtati de oameni politici din Romania, dar nu mai cred in vorbe. Au fugit de circul politic din tara, dar n-au scapat de el nici in Spania. In Spania, din trei oameni poti sa-ti faci o asociatie sau un partid. Daca stii sa te dai cu binisorul pe langa autoritati si esti in stare sa pui la punct un proiect pentru o activitate destinata comunitatii tale, primesti si fonduri. Numai in Castellon de la Plana, romanii au 37 de asociatii. Capitolul "politica" e dominat de nume ca Daniel Ionita, William Branza, Elena Udrea, Augusto Tecu sau Gigi Becali. Ei sunt cei care au iesit in fata, dar carora spaniolii le-au spus mai pe ocolite "ciocu’ mic si joc de glezne".

Un articol interesant din EVZ  ...

Prima organizatie a romanilor din Grecia mai are doar opt membri, dar a aparut o asociatie noua, dintr-un ansamblu de dansuri populare.

Reticenta grecilor fata de imigranti a facut sa se ridice ziduri intre romanii stabiliti in Elada. Tematori ca nu vor fi acceptati de societatea elena, multi dintre ai nostri au rupt relatiile cu fratii de neam, ca sa se poata "topi" mai usor in masa de greci.

Fiecare asociatie de romani da din coate sa iasa in fata celorlalte si toate functioneaza dupa chipul si asemanarea membrilor lor - cu orgolii, invidii, reprosuri si multa nepasare. Asta a inaltat si mai mult zidurile, dezamagind comunitatea noastra din Grecia, care numara peste 100.000 de persoane.

In aceasta atmosfera, ansamblul de muzica si dansuri populare romanesti "Armonia", infiintat de Manuela Marinescu in Atena, a fost ca o cana cu apa intinsa unui ratacit in desert. Abia dupa doi ani si la insistentele membrilor formatiei, "Armonia" s-a transformat in Asociatia Culturala Romano-Elena.

Niciun candidat la conducerea primei asociatii

Mare parte dintre romanii stabiliti in Grecia in ultimii zece ani au invatat "mersul pe burta", nu ca s-ar fi dus in tara straina cu capul plecat, ci pentru ca, inaintea lor, faptele multor imigranti din Elada au legat bolovani de gatul celor veniti de pe alte meridiane in "leaganul civilizatiei" din sudul Peninsulei Balcanice.

Prima organizatie a comunitatii noastre din Grecia a fost Asociatia Ortodoxa Misionara a Romanilor si Filoromanilor din Atena, infiintata in 1992 sub patronajul "Sfantul Stefan cel Mare".

Multi romani o descriu acum, ironic, drept  "un sobor de preoti" si spun ca nu se ocupa de problemele lor. Ca urmare, din cei 520 de membri pe care-i are inscrisi "pe hartie", doar 8 mai sunt activi. "Mi-e si rusine sa spun cati membri

si-au platit anul trecut cotizatia, care este cat un pachet de tigari, adica 3 euro", regreta vicepresedintele asociatiei, Teodor Ciornea. Asociatia este acum "aproape de desfiintare", se arata dezamagit Ciornea, "vrem sa organizam alegeri, dar nu se inscrie nimeni, iar discutiile pe tema asta dureaza la infinit".

"Lipsa gradinarului" si "buruiana dispretului"

Sunt si alte organizatii ale comunitatii sau mixte, de prietenie romano-elena in Atena, Larissa, in insula Creta. Toate sufera din lipsa de fonduri, iar Carmen Stanciu, presedintele asociatiei din Larissa, este si ea dezamagita ca romanii nu sunt uniti.

Intr-un editorial din saptamanalul "Curierul Atenei", redactorul-sef Monica Chihaia exprima clar starea comunitatii: "Au existat candva niste oameni (...) cu dorinta de a fi, pur si simplu, aproape unul de celalalt. Nu lucrau pe proiecte, nu asteptau finantari, gandeau ca e de datoria lor sa nu uite de unde au plecat (...).

Fundatia a cedat prea usor fariseismului si nepasarii. (...) Pe terenul secat de lipsa gradinarului a incoltit buruiana dispretului pentru orice forma de asociere, de lucru, de initiativa comuna".

Pe acordurile acestei muzici triste si-a facut intrarea in viata romanilor din Atena ansamblul "Armonia", in pasi de dans popular romanesc. Era in 2004, inainte de Jocurile Olimpice, iar romanca Manuela Marinescu (54 de ani) s-a gandit ca o echipa de dansatori ar fi foarte buna pentru a promova imaginea Romaniei in fata intregii lumi.

Librarie romaneasca si dansuri populare

Venita in Grecia prin casatorie, acum 29 de ani, Manuela a gasit pe taramul elen, spune ea, doar vreo 10.000 de romani. Numarul lor a crescut mult dupa ‘89, asa incat visul ei de a deschide in Atena o librarie de carte romaneasca incepea sa capete sens, iar in 1996 a capatat si forma, si nume - "Mihai Eminescu". Nu se vand nici 10 carti pe zi, marturiseste romanca.

"Nici din revista lunara "Magazin romanesc" nu scot bani. Pentru asta am alte afaceri. Terminasem ASE in Bucuresti, in Grecia am facut studii de marketing si management si am inceput sa lucrez cu sotul meu, care detine una dintre cele mai mari tipografii de aici, avem si activitate de import-export de hartie, cerneluri, placi de aluminiu si altele", rezuma Manuela sursele de finantare a ansamblului "Armonia". Caci din banii ei a pus pe picioare echipa de dansatori - niciunul profesionist, dar toti dornici sa invete. Si au invatat.

"Le era rusine sa spuna ca sunt romani"

Vazand lipsa de unitate a romanilor din Atena, Manuela a urmarit si sa le schimbe mentalitatea: "Nu erau obisnuiti sa lucreze in echipa si le era rusine sa spuna ca sunt romani. Le-am spus ca, daca formeaza un grup, pot iesi din anonimat si-si pot asuma mai usor originea".

In primavara lui 2006, ansamblul de dansuri a capatat forma juridica, devenind Asociatia Culturala Romano-Elena "Armonia", si au inceput romanii, mai intai timid, sa vina la sediul asociatiei pentru a cere ajutor sau, poate, doar un sfat. Manuela Marinescu macar ii asculta. Zice ca n-a inchis usa nimanui.

Manuela se ocupa si de protocol si diplomatie, este in bune relatii cu Ambasada Romaniei la Atena, cu consulatul de la Salonic si mentine legaturile cu diferiti oameni de afaceri care i-au ajutat ori i-ar putea ajuta pe romani.

Acum are un plan nou de promovare a tarii noastre, prin arta fotografica, pictura si sculptura. In aproape 30 de ani traiti in Grecia, Manuela Marinescu a observat ca pentru a fi un roman realizat in Grecia e suficient sa ai "jobul pe care si ti l-ai dorit".

SALONIC

El presidente del Banco Central Europeo (BCE), Jean-Claude Trichet, atribuyó hoy al proceso de convergencia con Europa y al aumento demográfico propiciado por la inmigración el mayor crecimiento económico de España respecto a la eurozona durante los últimos años.

España creció el año pasado un 3,9% del PIB, frente al 2,7% de la zona euro, mientras que para este año la Comisión prevé un crecimiento del 3,7%, 1,3 puntos más que la media de los países que comparten la moneda única.

Un artículo interesante ... para  algúnos que piensan que lo de mantener una Web colaborativa en internet sale gratis ...

La polémica se ha prendido esta semana en la blogosfera después de que se aireara el balance económico de la Wikipedia. La presidenta de Wikimedia Foundation, la francesa Florence Devouard, institución responsable de la enciclopedia, dijo que tenían dinero para los gastos de tres o cuatro meses, lo que algunos interpretaron (con mala intención, según otros) como un indicio de problemas económicos, algo que la presidenta ha descartado tajantemente.

Frati romani! Daca nu stiati ce sunt manelele mai jos aveti un articol (Revista Nueva Gente) de  Enrique Munárriz, in care veti gasi "istoria" manelelor. ¡Dios mio ..................socorrooooooooooooooooooooooooooooo!

Comentarii? Va rog sa comentati textul  sau sa va spuneti parerile ...

""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""
""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""

La canción dolorida de un príncipe